sâmbătă, 16 mai 2009

Falşi „apărători ai familiei” - UNFPA

Asociaţia Studenţilor Creştin Ortodocşi Români din Republica Moldova (ASCOR) se arată indignată de tehnicile perverse de manipulare utilizate de către organizaţiile angajate în lupta împotriva valorilor familiei tradiţionale. UNFP şi Societatea pentru Planificarea Familiei, organizatorii „Festivalului Familiei”, asociaţii care sunt preocupate activ de promovarea avorturilor, contracepţiei, prostituţiei şi homosexualităţii în întreaga lume, şi în mod special în ţara noastră, s-au postat de această dată în postura de falşi „apărători ai familiei”.

Ţinem să amintim că UNFP este cel care a semnat un plan de acţiuni cu guvernul Republicii Moldova pentru perioada de 2007-2011, prin care statul urmează să contribuie la deschiderea clinicilor de avortare şi aşa-numitor „centre de planificare a familiei”, instituţii care au menirea să menţină un control asupra natalităţii prin sterilizare populaţiei şi întrerupere a sarcinii, fapt care este opusă radical politicii demografice a statului nostru. Aşa-numitul „Festival al Familiei” nu este decât o campanie de manipulare a opiniei publice care are drept scop ascundere adevăratelor scopuri ale acestor organizaţii, îndreptate spre distrugerea familiei şi viitorului societăţii din Republica Moldova.

Considerăm că prezenţa alături de aceste organizaţii a unor feţe bisericeşti, organizaţii religioase, nu face decât să smintească credincioşi cu ataşament faţă de valorile morale. Regretăm angajarea presei scrise şi electronice în această campanie de spălare a creierilor îndreptate împotriva intereselor cetăţenilor statului nostru.

Chemăm societatea civilă, credincioşii să boicoteze acţiunile acestor organizaţii periculoase pentru viitorul ţării noastre şi totodată chemăm populaţia să participe la acţiunile globale în favoarea valorilor familiale şi împotriva avorturilor din ziua de 1 iunie.


Biroul de presă al ASCOR 16 mai 2009

marți, 12 mai 2009

ASCOR sesizează CCA în problema propagandei homosexuale


Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Romani din Republica Moldova (ASCOR) constata cu ingrijorare ca asociatia obsteasca Gender Doc-M desfasoara prin intermediul presei scrise si audiovizuale o propaganda agresiva a practicilor homosexuale.

La 8 mai 2009, ProTV Chisinau a transmis pe post o stire de la un festival al homosexualilor, stire in care respectivul post de televiziune precizeaza ca „mirii homo care si-au spus ”da” la editiile precedente ale festivalului spun ca sunt fericiti”, atendand astfel la morala publica, la demnitatea umana si sentimentele crestine ale majoritatii populatiei, sfidand norma constitutionala cu privire la temeiurile familiei si cauzandu-le un grav prejudiciu moral copiilor care au privit aceasta stire la o ora de maxima audienta.

ASCOR condamna promovarea publica a homosexualitatii de catre postul de televiziune ProTV Chisinau, post care reflecta cu regularitate si cu lux de amanunte activitatea homosexualilor din Republica Moldova.

ASCOR reaminteteste ca viata intima a fiecarei persoane este o chestiune exclusiv privata. Mai mult decat atat, viata privata este protejata de articolul 28 din Legea fundamentala a Republicii Moldova.

Promovarea ostentativa si cu tenta publicitara a unui comportament sexual deviant de catre o institutie mass-media constituie o sfidare a eticii si moralei publice, reprezentand o jignire adusa sentimentelor si traditiei crestine a poporului nostru, majoritar ortodox.

ASCOR precizeaza ca articolul 48 din Constitutia Republicii Moldova defineste familia ca institutie de baza a societatii: „Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie, pe egalitatea lor in drepturi si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiiilor”, deci casatoriile homosexuale nu sunt admise. De asemenea, Codul Familiei stipuleaza clar in articolul 15 punctul „h” ca unul dintre impedimentele la casatorie il constituie casatoria intre „persoane de acelasi sex”.

ASCOR sesizeaza oficial asupra acestui caz de incalcare a legii Consiliul Coordonator al Audiovizualului, ca autoritate publica in domeniu, cerandu-i sa studieze cazul si sa sanctioneze postul de televiziune Pro TV Chisinau pentru mediatizarea accestor fapte anticonstitutionale.

Iulian Rusanovschi, Presedinte ASCOR
Chisinau, 12 mai 2009


luni, 26 noiembrie 2007

La moartea Parintelui Ioanchie

IN DRUM SPRE DUMNEZEU

In noaptea de miercuri spre joi, 22 noiembrie, in jurul orei 02.00, a trecut la Domnul si Parintele Arhimandrit Ioanichie Balan, de la Sihastria. Dupa o lunga si foarte grea suferinta, un alt mare duhovnic si carturar al Bisericii Ortodoxe ne lasa mai singuri aici. Dar nu ne indoim ca va spori ceata de dincolo a rugatorilor si mijlocitorilor pentru iertarea pacatelor noastre, transmite rostonline.org. Parintele Ioanichie a fost ca un toiag pentru Parintele Cleopa. Pentru faptele sale duhovnicesti de dreaptacredinta a fost persecutat ani indelungati de catre Mitropolitul Moldovei, actualul Patriarh Daniel. Parintele Ioanichie va fi inmormantat sambata, 24 noiembrie, la Sihastria. Sambata are loc si parastasul Parintelui Calciu, la manastirea Petru Voda, unde, in urma cu un an, tot actualul Patriarh se impotrivea ca marturisitorul anticomunist sa fie inmormantat.



Parintele Ioanichie s-a nascut la 10 februarie 1930, in Stanita, judetul Neamt, avind la Botez numele de Ioan. A absolvit Liceul comercial din Roman (1942- 1949) si Institutul Teologic Universitar din Bucuresti (1971 - 1975). A fost frate in manastirea Sihastria (1949), unde a si depus voturile monahale si a fost hirotonit diacon (aprilie 1953). In 1979, a fost hirotonit ieromonah, opt ani mai tirziu - hirotesit protosinghel, iar in anul 1992 a devenit arhimandrit. A scris cartile: Patericul românesc (Bucuresti, 1980), Vetre de sihastrie româneasca (Bucuresti, 1981), Convorbiri duhovnicesti (vol. I, Ed. Episcopiei Romanului, 1984; vol. II, aceeasi editura, 1988), Marturii românesti la locurile Sfinte (Ed. Episcopiei Romanului 1986), Calauza ortodoxa in biserica (Iasi, 1992), Calauza ortodoxa in familie (Iasi, 1993), Rânduiala Sfintei Spovedanii si a Sfintei impartasanii (Iasi, 1993), Parintele Paisie duhovnicul, (Iasi, 1993), Parintele Cleopa duhovnicul (Iasi, 1994), Convorbiri cu teologi ortodocsi straini (Iasi, 1994). Cartile sale au aparut in mai multe editii si au fost traduse in limbi de circulatie internationala.

Dumnezeu sa-l odihneasca alaturi de sfintii Romaniei!

duminică, 25 noiembrie 2007

Postul Crăciunului ne duce spre Mântuire

Postul Crăciunului ne duce spre Mântuire
Ediţia de Vineri Nr.47 din 23 noiembrie 2007

Am trecut de jumătatea lunii noiembrie şi ne apropiem de Postul Crăciunului, al cărui început, după calendarul iulian, adică pe stil vechi, începe la 28 noiembrie. Părintele Vlad Mihăilă de la Biserica ,,Sf. Teodora de la Sihla” din Chişinău a răspuns întrebărilor noastre privind importanţa Postului Crăciunului.

- Părinte, când pentru prima dată creştinii au ţinut Postul Crăciunului şi care e semnificaţia lui, acesta fiind unul dintre cele patru posturi importante ce le avem peste an?
- Nu pot să zic când s-a ţinut pentru prima dată Postul Crăciunului, însă vreau să subliniez că primul post a fost îndată după Creaţie şi e dat de Dumnezeu lui Adam şi Evei – prin oprirea de a nu se folosi de fructul cel oprit (mărul). Îndemnul la post vine pentru a nu încuviinţa lucrurile care ne-ar putea duce la desfrâu sau la slobozeniile dăunătoare sufletului nostru. Asta nu înseamnă că omul nu a fost înzestrat de la început şi cu slobozenie, oricum omul e liber, dar postul e o rânduială bună şi de aceea trebuie respectat.

- Părinte, care este importanţa Postului Crăciunului în viaţa creştinilor?
- El este unul din cele mai uşoare, plăcute posturi şi e aşteptat de întreaga creştinătate şi lume. Acesta este postul de înaintea Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos, care are semnificaţia începutului erei creştine. Totodată, acesta este postul din ajunul Anului Nou. Deci e sărbătoarea venirii Luminii şi la propriu, şi la figurat pe pământ.
A posti înseamnă, în primul rând, a îngriji de tine atât trupeşte, cât şi sufleteşte, este zidirea fiinţei noastre sufleteşti şi între trup şi suflet trebuie să existe armonia orânduită de Dumnezeu.
De altfel, înfrânarea de la bucate e însoţită de rugăciune. Or, nu putem să îmbuibăm trupul şi să luminăm sufletul. Iar fiind luminaţi cu sufletul mai uşor ne apropiem de Dumnezeu şi în toate acestea ne ajută rugăciunea.
Astfel, lumina naşterii Mântuitorului, ce a luminat pe Sfinţii Părinţi, vine să ne lumineze şi pe noi prin îndemn la postire, slavă şi laudă pentru Dumnezeu, careб în cele din urmă, se reflectă asupra noastră şi aşa ne duce spre Mântuire.

- Prin ce se deosebeşte Postul Crăciunului de celelalte posturi?
- Este un post al Luminii, bucuriei şi Venirii Mântuitorului, de aceea e un post mai uşor, avem dezlegare de peşte şi de vin în fiecare sâmbătă şi duminică, iar pentru cei mai slabi şi în zilele de marţi şi de joi.

- Vă mulţumim.

Marius Tărâţă, ASCOR (Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români), pentru FLUX

luni, 8 octombrie 2007

Mitropoloia Basarabiei

Mitropolia Basarabiei este o Biserică Creştină Ortodoxă Autonomă Locală şi de stil vechi din cadrul Patriarhiei Române, reactivată la 14 septembrie 1992. Mitropolia Basarabiei este succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv.[1] Prin statut, teritoriul Mitropoliei Basarabiei este cel al Republicii Moldova. În plus, în calitate de Exarh al Plaiurilor, Mitropolitul Basarabiei are jurisdicţie canonică asupra diasporei ortodoxe române din răsărit (fosta Uniune Sovietică şi diaspora Republicii Moldova).[2]

Potrivit propriilor date, Mitropolia Basarabiei numără 4 episcopii istorice sufragane, 15 protopopiate, 278 parohii şi 10 schituri sau mănăstiri. În calitate de Exarhat al Plaiurilor (extrateritorial), Mitropolia Basarabiei include mai multe comunităti din Federaţia Rusă, Ucraina, Letonia, Lituania, Estonia, ca şi două parohii şi o mănăstire de călugari în SUA.[3]

Mitropolia Basarabiei a fost creata dupa Marea Unire de la 1918 prin ridicarea Arhiepiscopiei de Chisinau la rangul de mitropolie. Decizia infiintarii a fost luata in Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane din 15 noiembrie 1923. Organizarea propriu-zisa s-a facut prin legea de organizare a BOR din 1925. Ahiepiscopul de Chisinau, Gurie Grosu, a fost ridicat la rangul de mitropolit al Basarabiei, pe 21 aprilie 1928. La acea data, jurisdictia Mitropoliei Basarabiei cuprindea arhiepiscopia Chisinaului, episcopia Hotinului si Baltilor si Episcopia Cetatii Albe - Ismail.[4]

In timpul ocupatiei sovietice din 1940-1941, si mai apoi sub regim sovietic din 1944 pana in 1992, Mitropolia Basarabiei si-a incetat activitatea, fiind inlocuita de Eparhia Chişinăului, sub autoritatea Patriarhiei Moscovei si a intregii Rusii. Biserica Ortodoxa Romana nu a recunoscut niciodată trecerea Basarabiei sub autoritatea canonica a Patriarhiei Ruse.

Ca raspuns la cererile adunarii eparhiale din 14 septembrie 1992, Sinodul BOR din 19 decembrie 1992 a hotarat reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Dat fiind contextul istoric, ea este acum autonoma si urmeaza stilul vechi. Petru Paduraru, fostul episcop de Balti al Mitropoliei Chisinaului si a devenit mai intai loctiitor, si mai apoi, din octombrie 1995, mitropolit al Basarabiei si exarh al plaiurilor, cu drept de jurisdictie extrateritoriala asupra romanilor ortodocsi din diaspora de rasarit[5].

A fost înregistrată oficial de guvernul Republicii Moldova la 30 iunie 2002[1]. Şi-a reactivat mai multe structuri sufragane, dintre care cele mai importante sunt: Arhiepiscopia Chişinăului, Episcopia de Bălţi, Episcopia Basarabiei de Sud, Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria, Seminarul Teologic "Mitropolit Gurie Grosu" din Chişinău. Şi-a reactivat sau creat instituţii specializate cum ar fi Institutul Teologic Ortodox din Moldova, Seminarul Teologic "Mitropolit Visarion Puiu", "ASCOR" ([6]) Misiunea Socială "Diaconia" [7], Frăţia Ortodoxă Română, Arhiva Mitropoliei Basarabiei, Centrul de pelerinaj "Emaus"([8]),"AMFOR din RM" (Asociaṭia Medicilor si Farmaciştilor Ortodocşi Români din Republica Moldova) şi publicaţia "Misionarul". A fost recunoscută oficial de autorităţile de la Chişinău drept "succesoare spirituală, canonică şi istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în 1944 inclusiv".

Petru Păduraru este actualul Mitropolit al Basarabiei.

Formarea Arhiepiscopiei Basarabiei, in 1918/1919

Românii din Republica Moldova – care este o parte din Basarabia istorică - au fost supuşi unei politici de rusificare, după anexarea acestei părţi a Moldovei de către Imperiul Ţarist în 1812.

La 26 ianuarie 1918, arhiepiscopul rus Anastasie Gribanovski al Chişinăului a format o comisie pentru convocarea unui Sinod Local bisericesc al Republicii Moldoveneşti, spre realizarea unei vieţi bisericeşti autonome, ca urmare a independenţei politice faţă de Imperiul Rus. În cadrul acestei comisii s-a discutat problema raportului bisericii basarabene faţă de cea română. La 7 aprilie 1918 a fost trimisă o delegaţie la mitropolitul Pimen de la Iaşi. Acesta a explicat delegaţiei basarabene că prin independenţa politică a Basarabiei s-a restabilit legătura canonică a Episcopiei Chişinăului şi Hotinului cu Mitropolia Moldovei şi Sucevei. Mitropolitul de Iaşi a arătat că problemele bisericeşti din Basarabia privesc întreaga Biserică Ortodoxă Română, fapt care a dus la retragerea arhiepiscopului rus Anastasie din scaunul arhiepiscopal al Chişinăului.

Sfântul Sinod de la Bucureşti a decis ca episcopul Huşilor, Nicodim Munteanu, să conducă treburile Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului până la alegerea unui titular. Începând cu februarie 1919 arhiepiscop al Chişinăului a fost numit Gurie Grosu.

La 30 decembrie 1919 Sfântul Sinod al B.O.R., format din ierarhii provinciilor româneşti reunite, întrunit în şedinţă extraordinară, a luat hotărârea solemnă ca "după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor româneşti la Patria-Mamă, tot astfel să se realizeze şi unitatea bisericească pe întreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefală Ortodoxă".

Ridicarea la rang de mitropolie

Pe parcursul anului 1927 Adunarea Eparhială de la Chişinău a adresat Sfântului Sinod cererea ca Arhiepiscopia Chişinăului să fie ridicată la rangul de Mitropolie, avându-l în frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare arhiepiscopul Gurie Grosu a primt din partea Sfântului Sinod de la Busureşti rangul de mitropolit al Basarabiei, decizie confirmată de autorităţile române prin Decret Regal.

I-a avut ca mitropoliţi, până la ocupaţiile sovietice din 1940 şi 1944 pe Gurie Grosu şi Efrem Enachescu. Alţi episcopi eparhioţi în Mitropolia Basarabiei au fost Nicodim Munteanu, Cosma Petrovici, Nectarie Cotlarciuc, Justinian Teculescu, Dionisie Erhan, Policarp Moruşca, Antim Nica, Visarion Puiu, Tit Simedrea, Partenie Ciopron şi Benedict Ghiuş.

Ocupaţia sovietică din 1940 şi războiul

În momentul intrării tancurilor sovietice în partea de răsărit a României, Mitropolia Basarabia cuprindea 1090 de biserici parohiale şi 30 de mănăstiri. Cea mai mare parte dintre ele au fost închise, vandalizate, profanate, incendiate sau distruse complet. 57 de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei, care nu au acceptat jurisdicţia impusă de Moscova, au fost martirizaţi prin împuşcare, schingiuire sau alte forme. Alţii au fost deportaţi în Siberia. În 1941 Mitropolia Basarabiei şi-a reluat activitatea sub oblăduirea Sindodului Bisericii Ortodoxe Române. Odată cu avansarea liniei frontului spre răsărit şi trecerea intefluviului Nistru-Bug sub administraţie civilă românească, Patriarhia Română a organizat initial la Tiraspol, iar apoi la Odesa Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria. În 1942 Mitropolitul Efrem Enăchescu a dispus să fie întocmit Martirologiul Bisericii Basarabene.

Regimul comunist
Reorganizarea Mitropoliei Basarabiei
Organizarea actuala a Mitropoliei ortodoxe a Basarabiei
Organizarea actuala a Mitropoliei ortodoxe a Basarabiei

Autorităţile Republicii Moldova au refuzat iniţial recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei, supunând credincioşii şi clericii ei persecuţiei metodice şi sistematice. La 26 ianuarie 1999 Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului, reclamând încălcarea dreptului la libertate religioasă de către autorităţile Republicii Moldova. Mitropolia Basarabiei a fost reprezentantă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de deputatul basarabean Vlad Cubreacov şi avocatul americano-britanic John Warwick Montgomerz. Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg a constatat încălcarea prevederilor articolelor 9 şi 13 ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului de către autorităţile Republicii Moldova şi a dispus recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei, obligând Republica Moldova la plata de daune morale în valoare de 20.000 Euro. (Cauza 45.701/1999, Mitropolia Basarabiei vs. Republica Moldova, textul deciziei: [9]).

Această decizie a dus la recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei de către autorităţile Republicii Moldova.

Mitropolia Basarabiei revendică restituirea in integrum a imenselor sale proprietăţi confiscate, naţionalizate, spoliate sau ridicate în orice alt fel de către regimul sovietic de ocupaţie şi deţinute în prezent de guvernul Republicii Moldova. În acest subiect, Mitropolia Basarabie a adresat o nouă plângere Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Mitropolia Basarabiei şi-a reactivat eparhiile istorice sufragane, iar autorităţile Republicii Moldova le-au admis in legalitate în perioade diferite: Arhiepiscopia Chişinăului (în 2004), Episcopia de Bălţi (fosta Episcopie a Hotinului, în 2004), Episcopia Basarabiei de Sud (fosta Episcopie a Cetăţii Albe - Ismail, în 2006) şi Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria, în 2006).

Din octombrie 1995 Mitropolia Basarabiei are rangul superior de Exarhat al Plaiurilor şi la ea pot adera, extrateritorial, comunităţi ortodoxe române din afara Republicii Moldova. Statutul de Exarhat al Plaiurilor este recunoscut de autorităţile Republicii Moldova.